Cea de-a 3-a carte marca AEDU datată 2021, este una de mare excepție și poartă semnătura istoricului ploieștean Lucian Vasile. „Cei pe care i-am uitat. Represiunea comunistă la Ploiești (1948-1964)” este un amplu studiu istoric de peste 700 de pagini dedicat modului în care comunitatea ploieșteană a fost brutal și amplu afectată de instaurarea regimului comunist. Prima parte cuprinde unsprezece studii de caz care urmăresc destine individuale și colective care au cunoscut experiența carcerală sau care au fost supuse urmăririi de către Securitate. Al doilea capitol este dedicat locurilor memoriei din oraș, spații istorice care au legătura cu represiunea desfășurată în primele două decenii postbelice.

cei pe care iam uitat

A treia parte cuprinde o cercetare a represiunii la nivel local, a modului în care s-a desfășurat și a efectelor sale, iar ultimul capitol este un dicționar al foștilor deținuți politici ploieșteni identificați până în prezent pe baza unor surse documentare certe. În vara lui 2006 am auzit pentru prima oară despre foștii deținuți politici din Ploiești. Mi se părea de necrezut ca din vreuna dintre casele pe lângă care treceam poate zi de zi să fi fost cineva arestat de Securitate sau într-alta să fi locuit o femeie și câțiva copii care să-și fi așteptat ani de zile soțul, tatăl, neștiind unde este închis sau măcar dacă mai este în viață. Cât despre locuri de detenție, unde să fi fost oameni închiși, anchetați și torturați, nici nu îmi puteam imagina așa ceva. Știam că a existat o altă lume ploieșteană înainte de 1945, dar apoi a venit comunismul, care s-a instaurat implacabil și liniar, iar mai apoi vremurile au curs în liniște și banalitate până în 1989, când a intervenit o altă schimbare și am trecut în haoticii ani ‘90, primii din care aveam ceva amintiri. Și totuși, acei oameni închiși pe motive politice au existat. La fel cum au existat și sute de familii în care fiul, fratele, tatăl, unchiul reprezentau acel gol, acea durere, acea întrebare fără răspuns care nu trebuia niciodată rostită, dar care era în permanență în sufletul fiecăruia. Și la fel de bine au existat și acele clădiri cu trecut negru, în care niște oameni i-au supus pe alți semeni ai lor unor torturi greu de închipuit, greu de înțeles și, mai ales, greu de crezut.

Această carte este povestea lor.